American Pancakes. Mdeh.

   Mno, prima data am vazut la Stefana chestia asta, apoi am vazut-o la bucatar de ocazie. Am tras aer in stomac, am inghitit in gol si mi-am zis ca trebuie sa fac si io, ca mno, omleta deja e prea mainstream.
   Foarte de ocazie am fost eu, ca atatia nervi nu mi-am facut cu nimic pana acum. In bucatarie, bineinteles. De la mama care urla si venea ca un ninjalau sa-mi pune ulei in aluat, pana la tata care nu mai avea rabdare pana sa fie gata si o lua nefacuta de pe tigaie. Sa mai zic muzica deloc calma de la radio?
   In fine, m-am dus in pestera din camara si am cautat ingredientele. Le-am gasit, iar acestea sunt :
1 pahar de faina (Io am pus doua, ca am zis ca e prea putin o portie. Mda.)
1 pahar de lapte (Am pus doua. Am facut bine.)
1 ou. (De fapt, doua.)
1 lingurita praf de copt (Io am gasit un pachetel din ala mic, cute rau. L-am rupt in doua si am facut mizerie. In fine, am pus unu intreg.)
1 lingurita sare (N-am pus numa juma’ de lingurita. Sunt gras, da?)
1 lingurita zahar (Am pus zahar brun, pentru culoare. Ah, da.. am pus mai mult)
1 lingurita de scortisoara(Am pus un linguroi, dar nimic nu s-a simtit. Deci, puneti doua. Serios.)
   Mai aveti nevoie de : o tigaie din teflon, rabdare, o paleta smechera (nu neaparat rosie), sa lipseasca parintele din bucatarie si o chestie de mestecat tot aluatul.

2012-04-07 12.16.20
   Dupa ce ai amestecat tot si esti mirat ca a iesit ceva, arunca pe tigaie putin unt. In plus, daca vrei, in loc a unge, poti sa pui o lingurita de ulei in aluat (secretul lui mama, my ass!). Face magie!
   Doua chestii :
1. Nu fiti dobitoci ca mine si nu va jucati cu aluatul. Adica asa:
2012-04-07 12.49.15
2. Clatita se intoarce cand deasupra ei apar bube. Multe bube. Uite:
2012-04-07 13.32.15
    De asemenea, trebuie sa aveti multa rabdare. Cand puneti chestia mixata in tigaie, incercati sa pastrati o forma si sa nu puneti mult. Ideea (mea) a fost ca sa pastrez clatita mica si grasa. Dupa 2 ore, in care nu stiu ce cacat am facut, a iesit asta. Da’ un lucru e sigur.. nu cred ca voi mai face asa ceva prea curand.

In fine, pofta mare!
IMG_20120407_134237
IMG_20120407_134409

Anunțuri

Șaormă cu oo-ă.

  Minune Sfântă! A cumpărat tata lipie că avea el poftă își facă acasă shaorma. A încercat să-și facă ce-i drept, dar s-a dat bătut că nu i-a ieșit sosul țațichichilichi și mama nu l-a lăsat la tigaie. Io, mai tânăr și inventiv, o folosesc pentru orice : ieri am uns-o cu pate, iar seara am terminat-o cu gem de caise și lapte rece. O clătită hibrid numa bună pentru bărbatul leneș din mine.
   În fine, după cum bine știți, eu fac omletă. Nu neapărat frumoasă sau sănătoasă, dar de multe ori gustoasă. Cum aveam lipie, niște habibi music la radio mi-am zis să fac o șaormă cu oo.
  Musai : 2 oo, bacon italian (poftim fiță), caș cu gaură, multă ceapă și o lipie ieftină, da’ neagră și eco.
  Dupa nas : Ulei de măsline sau floarea soarelui, piper, sare, pătrunjel, usturoi, lapte, roșii (ketchup).

2012-02-11 13.54.35
   Se ia tigaia, se pune ulei, se pune bacon-ul și apoi se așteaptă a rumeni pe ambele părți. Se ia lipia, se unge cu puțin ulei de măsline și usturoi pe ambele părți, se pune în tigaie la încalzit. Apoi, se taie ceapa dupa preferință (adică subțire) și se aruncă în ulei . Adaugă puțină apă și toate condimentele dorite. Atenție! ulei încins + apă = Emil Boc!!! 2012-02-11 14.03.29  Aștepți ca procesul de călit să fie gata și apoi arunci oulă batute cu puțin lapte și toate condimentele alese de tine. Acum e momentul să arunci caș în tigaie, după ce l-ai transformat în bucățele. Te joci de-a vrăjitorul cu paleta, întorci și apoi oprești focul. Lași puțintel elementele la dospit.2012-02-11 14.09.08
   După toate acestea, începi să faci pe turcu. Te agiți, transpiri și aranjezi bacon-ul în lipie, ca mai apoi să vină omleta. Eu nu am apucat să tai roșii, deci m-am otrăvit cu ketchup. Că e bun.
2012-02-11 14.10-tile
Poftă mare.

Generatie autentic de artificiala.

  Nimeni nu mai are curaj sa vorbeasca. Am inteles, e era internetului, toata lumea are voce, dar totusi, cati dintre noi chiar vorbesc? Gasesc zilnic pe internet chestii considerate muzica, arta sau alte balarii, care sunt doar chinezarii ieftine, dubluri banale sau doar tampizenii lipsite de creativitate, dar puternic promovate de o gasca de idioti sau un grup social naiv, platit prin promisiuni de upgrade la starea sociala sau mai stiu eu ce popularitate related rewards. Toate gunoaiele promovate zilnic si etichetate ca arta moderna, muzica mainsteam, pogo toco loco writing sunt doar boli ce se nasc artificial, dar se raspandesc natural cu ajutorul nostru (io-s mai spesial, cand zic arta ma refer la tablou, chestii vizuale, iar cand spun muzica ma refer la, doh, muzica. Stiu ca arta le cuprinde pe toate, desteptule). Promovand ca un idiot idiotenii, vei corupe un sistem bine fundamentat acum ceva vreme si vei ajunge sa umpli tot internetul si mai apoi lumea reala (ca na, asa e mersul, x numar de like-uri sau views, automat semnezi contract si esti artist sau mai stiu eu ce entiate in showbiz).
   Poluarea asta dauneaza. Integritatea sensului asociat cu arta sau muzica e afectat in ziua de azi intr-o cantitate asa de mare incat nu stiu daca mai exista speranta in a-si reveni vreodata. Pe langa asta, e greu sa convingi lumea sa nu consume rahaturi ce sunt doar hip pentru ca a dat Xulescu like, iar acel tampit mai are alti tampitei care dau si ei like. Inteligenta si creativitatea nu se masoara in numarul de like-uri, ea se masoara in impactul pe care il are asupra ta, in calitate de consumator; daca eu am ascultat in seara asta o piesa si m-a afectat intr-un mod, pozitiv sau negativ, aducandu-mi aminte de ceva sau cineva, am sa pastrez piesa doar pentru mine si am sa o impart doar cu prietenii dragi, inteligenti si apti a intelege. E important sa iti creezi o disciplina care sa-ti foloseasca drept filtru de raspandire a informatiei, astfel reusind macar sa faci tu, ca persoana rationala si responsabila (18+) a actiunilor tale o schimbare in ciclul stricat al diseminarii informatiei.
    In ceea ce ma priveste, recunosc cu toata vina ce imi va fi aruncata ca eu consum mult. Consum multa muzica, arta si alte balarii, dar mi-am creat un filtru simplu si usor de folosit care ma ajuta sa despart ce e fals si artificial de ceva autentic, natural si de esenta. Ascult muzica comerciala sau mai hip pentru a-mi forma o imagine si a fi in stare sa pun in contrast ce e bun si ce e rau. Consum arta comerciala, de design sau pur si simplu pictura contemporana, doar pentru a fi in stare sa pun in antiteza tampizeniile create acum si ce valoreaza miliarde cu adevaratele creatii ale sec. X, ale autorului Y. Da, dar cine mi-s eu sa apreciez arta? Fiecare dintre noi are un nivel de inteligenta si un anumit receptor ce se activeaza cand vine vorba de consum. De aceea vom avea manelari ce se excita la un vers ieftin si haurit, dar vom avea si persoane frumos structurate psihic ce vor aprecia un mash-up compus dintr-o melodie clasica si un pop contemporan. Ce e important e sa-ti cunosti radacinile, sa cunosti bazele ce au format intregul de azi sau toata amestecatura asta de azi ce o numim noi arta sau muzica.
    Trebuie sa intelegi ca o idee se naste usor si spontan, dar este foarte greu de pus in aplicare si nu tot ce e cu un efect de sepia e arta, sau nu orice film filmat intr-un depozit, in alb-negru, e pasiunea pentru arta si bomboane vizuale pentru privitori. Sunt foarte fericit ca in ziua de azi avem la indemana telefoane mai inteligente ca noi care filmeaza direct HD si pot aplica efecte la poze ce le transforma in creatii magice, dar trebuie sa intelegem ca nu tot ce zboara se si mananca (asa se spune?). Pozele facute de mine la prajitura din fata mea, cu efectul X aplicat, sunt doar pentru mine si prietenii mei, fiind obiectul meu prin care ii fac pe ei sa se simta prost ca nu mananca prajiturica mea. Asta nu inseamna ca imi fac poze la fiecare prajitura pe care o mananc, iar apoi imi prezint opera de arta intr-o galerie, la sfarsitul fiecarei luni. E frumos ca a noastra creatie nu mai este asa de limitata dpdv al bugetului si al tehnologiei, dar trebuie sa fim responsabil cu noi si trebuie sa respectam arta ce a pictat tot mozaicul vechi si ne-a “ajutat” sa avem virusul mutant de azi, etichetat arta. Sau muzica.
   In fine, eu ii respect pe hipsteri. Nu consuma ce e mainstream, sapa prin underground sa gaseasca lucruri autentice, le promoveaza violent si prezinta un sentiment de loialitate imens. O rasa chiar faina si aratata cu degetul de multi ipocriti, care nu stiu ce e aia loialitate sau pasiunea pentru ceva. Ce cred eu ca le lipseste e un filtru solid de constientizare a adevaratei creatii. Avem cazul lui LDR, care se pare ca s-a folosit de o forma uratica de marketing, lasand multi bloggeri hipsteri sa se certe si sa transpire in a o promova, dar mai apoi sa se trezeasca ca ea un produs fabricat dupa caracteristicile lor, un parazit ce s-a folosit de gazda pana ce a obtinut un push de relevanta pe net; astfel, toata relevanta obtinuta a adus-o in mainstream, tren ce odata luat, e rapid, merge spre un tel bine stabilit si iti asigura o gramada de cash.
     Apoi, ca proiectezi doua patratele pe un perete gri si ca iti obligi moral grupul social sa participe la event, creand astfel o nuanta de buzz in jurul lui nu te face artist. Are tata bani si iti permiti o chitara serioasa, inveti un how-to-do de pe YouTube cum sa misti doua coarde, iar apoi iti dai seama ca mai sunt cateva, le misti si pe alea, si poc te-ai nascut artist. Not. De asemena, in ziua de azi e greu sa vezi ce e arta. Fluxul continuu de mediocritate e promovat orbeste. E ca o mana groasa de puscarias ce sufoca orice artist original si pasionat, care este limitat si impiedicat de un numar de like-uri, share-uri sau views. E trist ce se intampla. E trist ca arta si-a pierdut integritatea si structura de baza. E un proces activ de mediocrizare, manifestat prin social media si dorinta tampita a oamenilor de a promova ceva ce nu este autentic doar pentru satisfacerea lor ca mna, io am vazut primu, io am ascultat primu, io mi-s trendsetter. Ce e frumos si cu esenta apare pe neasteptate si are voce, nu dispare dupa doua virale si un gig intr-un bar mainstream, pe invitatii date moca la un grup social ce consuma banalul. Daca un lucru e semnificant pentru cultura noastra, e destul de big ca sa-i modifice traiectoria, lucrul acela va fi o cicatrice destul de autentica si bine structurata de artist.
   Vreau voce. Vreau sa vad original. Vreau sa vad filtre, intimitate, pasiune si mai ales, vreau sa vad loialitate. Multa.
Asa de final, va las sa consumati ceva autentic, util si de promovat.

RR_revealing_A4_Landscape

Dimineața verde. (omletă)

  M-am sculat brusc și îmbrățișat de aerul rece al dimineții. Remediul clasic la această stare e o cafea caldă, o omletă bogată și liniște deplină.
Leneș fiind, am zis pe mai târziu la toate bunătățiile și am deschis GReader-ul, unde m-am apucat de răsfoit până când am ajuns la un atac de salivă – Adi Hădean.
  După două, trei înjurături mi-am făcut poftă și m-am apucat de lucru. În caz că tot nu v-ați prins, rețeta am luat-o de la el, dar bineînțeles că nu am reușit să o aplic corespunzător.

  Ca și hardware aveți nevoie de o tigae măriciă, o paletă, o farfurie în care să serviți și un bol în care să bateți la ou. În ceea ce privește partea software aveți nevoie, după dorință, de : 2 oo, verdeață, caș stricat, roșie cireașă, usturoi și ulei de măsline.

  Am sparte oo-le, am pus verdeața și le-am bătut toate într-un mixt fain și contrastant.

2012-01-15 11.56.01
  Am uns tigaia cu ulei virgin și apoi am tăiat brânza stricată, ca într-un final să arunc totul la un loc.

2012-01-15 12.00.53
  După ce s-a rumenit puțin, am întors, am tăiat, am frecat pe acolo și gata. Apoi, am prăjit două felii de pâine, le-am uns hardcore cu usturoi și apoi am pus puțintel de ulei de măsline. Cum nimic nu arată frumos dezbrăcat, am pus pe pâine omleta tăiată în două.

2012-01-15 12.06.14
Poftă faină!

Mostenirea Facebook.

  Teoria cu ideile nebune care vin seara e pe bune (ok, e ora doua dimineata, same shit, different time). Doar ce m-am pus in pat si ma gandeam cat timp alocam noi Facebook-ului. Direct sau indirect, uneori nu suntem in stare sa ne controlam dorinta arzatore sa vedem ce mai face Xulescu sau sa dam un like la o chestie banala. Banalitati ca banalitati, dar toate chestiile astea se aduna si cum bine (sper) ca stiti, tot ce faceti pe Facebook ramane acolo pe.. Facebook.. undeva, intr-o baza de date cat Nikita de mare, unde chiar si cu optiunea de disable account sau cum papanasi se numeste ea, nu esti scos din istorie.
   Avand in vedere ca traim intr-un ciclu continuu, noi toti, la un moment dat, vom muri; acest lucru pus in relatie cu faptul ca traim intr-o era digitala mult inghegata in creierul nostru, unde rutina zilnica este deja ancorata in drogul virtual, trebuie sa ne intrebam : dude, eu dupa ce mor, ce se intampla cu al meu cont de Facebook? Raspunsul la intrebare e rigid, poate tampit si cam foarte clar : nimic; isi ia concediu de la spam, chestii artificiale si inutile postate sau pozele tampit editate, laudate bineinteles de multi prosti si multe gaite..
  La inceput toata lumea se va trezi sa-ti spameze wall-ul cu RIP sau Odihneasca bla bla, iar mai apoi cei care nu sunt in contextul prezentului se vor mai trezi sa te intrebe direct, pe perete, ca ba frate, ai murit??, urmand ca un troll sau un pseudo-prieten, alimentat de glorie si de nevoia vitala de attention whoring, sa zica da ba, a murit.. boule!. Si uite asa, chiar si dupa moarte, reusim si vom reusi sa facem flaming pe minunatul Facebook. Se pare ca, fara sa vrem, atunci cand ne-am facut prima oara contul ne-am facut un tatuaj virtual care ne va bantui si dupa ce am pasit in pamant. Daca de noi se vor ocupa viermii, de contul nostru nu se va ocupa nimeni, decat aplicatiile fara de sentimente si tag-urile copiilor nostri tampiti si mai mult ca sigur, in cazul meu, insensibili.
    Acestea fiind spuse, mai am o idee de scuipat. Cum ar fi daca ale noastre conturi ar fi mostenite de alti oameni? Eu sunt Kun Alexandru si mor calcat de o vaca la volan, din viitor, da? Bun. Vine fiul meu, Kun Elizabetul cel Awesome si imi mosteneste contul, schimbandu-i numele, pozele si informatiile bio, dar ramane cu ai mei prieteni si curve cunostinte. Oricum, doar ce am realizat ca teoria si ideea pica. Mucosul va avea Facebook de la nastere, pentru ca eu, ca tata, voi fi destul de indobitocit deja de era digitala ca sa ii fac deja cont, poza la nastere si la cordon si sa-i creez deja o persona digitala, urmand ca el sa ma injure la primul contact cu Facebook-ul si dandu-mi un unfriend brutal si rece.
   In fine, totul e trist si foarte interesant. E trist ca o chestie inventata de un frustrat la o bere (cu sau fara alcool) reuseste sa ne influenteze viata asa de mult, dar e totusi interesant ca oameni ca mine deja se gandesc cum sa-si piarda timpul intr-un mod organizat chiar si la o varsta de familist.

Like. Comment. Action.

tumblr_lw5lip6gJo1r891wio1_500

Is media really necessary?

  Am încercat să scriu un eseu, cu temă specifică și dată, dar cum sunt eu specialist în a face ce nu trebuie, am deviat și debitat. Textul fiind rupt din nimic, eu vă doresc lectură faină. Ah, da, e în engleză și era mai grăsuț textul pe A4, scris de mână.

  I believe that in an era where passive people are clearly in the lead, the few active and self-aware people need to create a way to enhance one’s consciousness levels. Thus, media was born and became the rightful weapon of mass accountability.
  While many of us stay inside the house, living a simple life, the world around us evolves and changes by the second, catching us off guard almost all the time. In order to prevent life-changing surprises, we ought to embrace the importance of information in our lives, hence letting the beacon of enlightenment called mass media to act as an alarm or as a filter for our thoughts.
   For example, in times of utter change, like the change of a regime, the quality and quantity of information is vital to urge and move the masses into a certain direction. Furthermore, mass media will act as a live journal of the event, hence connecting and synchronising the whole population as one.
   Nonetheless, when changes in one’s state constitution appear, there is a need for awareness and clarity to bring forth to the people the unaltered information and urge them to think, act and not to follow blindly.
  Overall, it is my view that the media will always be important in our lives and it will act as an impersonal guardian of our rights.

1323645136665_9952270

Seriale preferate. Due to.

  Sunt de parere ca majoritatea dintre avem unul sau mai multe seriale pe care le urmarim cu mult interes. In consecinta, m-am hotarat sa-mi dezvalui si eu lista aurie a serialelor mele. Unele vizionate, altele in stand-by, dar cu majoritatea sunt la zi si la suflet. Da, ele sunt o buna parte dintr-o zi ploiasa sau dintr-o zi cand vreau sa uit de oameni berbeci si ma retrag in al meu cotet, sa ma uit la seriale in has de.
   Deci, fara mai multe cuvantari sfinte, sa incepem:

House M.D – Ma regasesc in atitudine, nu si in coeficientul de inteligenta. Asta e, fac un compromis. Merita. Incepe din nou din 3 octombrie. Amen.
Gossip Girl – Glam, barfe, lux si vise umede prezentate adolescentilor. Nu ma regasesc deloc, dar fiind targetat si usor de inima, am muscat momeala. Ma uit la el cand nu mai am cafea in cana si trebuie sa beau apa. Incepe din nou din 26 septembrie. Mda.
90210 – Imi place la nebunie. De ce? Sincer, habar n-am, dar e addictive, cute si unul dintre retarzii aia ca tata un porn guru. What ap` ? Incepe din nou din 13 septembrie. Da, astept popcornul.
How I Met Your Mother – Multi oameni, colegi si legume stiu ca eu am abuzat in timpul liceului de cuvantul awesome. Uitati-va la serial, faceti un altar pentru Barney si va prindeti repede, depinde de IQ, de ce awesome e noul haisazicunasaualtasanumorprost. Incepe din nou din 19 septembrie. Awesome!
Royal Pains – Introdus in viata mea de Bogu, unul dintre serialele care m-a prins. E usor, de o salata cu gacica, cu snitelul in buzunar. Sunt la zi cu el. Si cu snitelul, bineinteles.
Suits – Ma umezesc ca si fetele la Bieber cand ma uit la serialul asta. Daca toceam mai mult in liceu si incercam din rasputeri sa-mi creez o viata sociala artificiala, poate reuseam sa ajung avocat, sau macar student la Drept, ca mai apoi sa scot bani de o diploma sau doua. Deocamdata ma multumesc cu serialul asta, satisfacandu-mi poftele de justitie, care e inexistenta la noi. La zi.
Dexter – La serialul asta am ajuns din cauza lui Isti. Era sa vomit dupa ce m-am uitat la 5 episoade, dar dupa aia am mi-a zis o zana ca e ketchup, iar de atunci am pofte. La un moment dat eram obsedat de serial, de idee, dar nu am reusit sa o pun in practica.. nu de alta, dar a zis mama ca plasticul e pentru leftovers. Nu is la zis, trebuie sa recuperez un sezon sau doua. Si da, plang.
Prison Break – Serialul care ne-a tinut langa butonul de refresh in fiecare marti. Trei sezoane incredibile, superbe, adorabile, inteligente si un rahat in ploaie de sezon 4, aruncat la gramada. Singurul serial care mi-a deschis ochii putin, cand eram mic si bou : sa ai un gram de inteligenta chiar conteaza. Planga si dupa asta.
How To Make It In America – Tot Bogu. Dragut, dar parca povestea s-a prea lungit, iar esenta s-a pierdut. Sa mai zic de pauza dintre sezoane? Abia astept sa apara, ca na`, doar e HBO. Incepe din 2 octombrie.
Friends With Benefits – Recent descoperit, cu actori slabut, o idee care ar trebui gandita de maicutele din Romania. Merita pe o zi ploiasa sau cu mama in camera. Multa scene suspecte cu ahh si uhh. La zi.
Top Gear – M-am luat dupa baietii shukari aici. Ma uit mai mult pentru umorul britanic si James. In rest, publicitate si masini pentru visatori. Eu vreau o Dacia hibrid. Incepe din 1 septembrie. Cred, nu is sigur, e un zvon de pe BBC.
Games of Thrones – Tot citeam in GQ si FHM de serial, pana m-a pus dracu` sa ma uit la un episod. Sopranos cu lupi, coroane si sabii. Merita fiecare secunda investita la maxim. Recomand. Sunt la zi, dar din cate am inteles incepe din 2012 sezonul 2, deci pot sa ma.. stiti voi.
Man vs Wild – Ma uit cum prind. Bun pentru invatat tehnici pe care, probabil, nu le vei aplica niciodata, fiind copil de asflat, dar e interesant. Plus, avem si glumele cu Bear Grylls, nu? La zi sau nu, io ma tot uit. Am auzit ca e fake, dar nu zic nimic, ca sar fanii pe mine si imi beau pipi-ul.
Entourage – Mare fan, pierdut sirul, iar acum mi-e prea lene sa ma gandesc de unde am lasat totul. E pe to do pentru iarna asta, hihi.
The Sopranos – Paste cu Pepsi.
Two and A Half Men – Descoperit la TV. Imi place, merge, dar uneori e fortat sau pre previzibil. Astept sa vad Ashton Kutcher ce face. Cu sau fara pleata.

M-am uitat sau ma uit cand imi aduc aminte: The Big Bang Theory, The Mentalist, Lie to Me, Greek, Californication, Cougar Town, Glee.

Seriale care urmeaza sa apara, iar eu, bineinteles, sa ma uit :

New Girl – Nu ma intrebati. Faza e ca sunt 3 baieti si 1 fata, intr-un singur apartament. Si fata e heartbroken.
How To Be A Gentleman – Suna bine, iar cum multe fete mi-au zis, mai am de invatat. Deci, loveste-ma cu palma ta dulce, draga politete lung uitata. Not.

  Da, stiu, din lista de mai sus ati putea zice ca eu chiar nu am ocupatie, dar am. Cu ce sunt eu diferit? Stiu sa-mi impart timpul intre orele 1 dimineata si 5 dimineata. Deci, lista e lunga, toamna si iarna se apropie. Sa inceapa popcornul! Mdeh, nu a sunat cum am vrut. Cu placere, pentru inspiratie.tumblr_lpt28uibH81qe49wpo1_500