Purdea, economist de serviciu.

Următorul text este un eseu argumentativ cu tematică economică şi e un guest post scris de Bogdan.

BE A LEADER !

Criza economică globală ce a avut loc în anul 2008 a produs pierderi imense pentru zeci de milioane de oameni, pierderi ce au constat în economiile, locurile de muncă și locuințele acestora. Acest articol își propune o scurtă analiză asupra mecanismului financiar care a condus la acest rezultat, dar dorește și să sublinieze importanța faptului că un leadership responsabil este mai mult decât necesar în domeniul afacerilor.

Desigur că, în acest context al crizei, conceptul de lider este un punct cheie, deoarece toate schimbările care au survenit în ultimii ani în domeniul financiar-bancar (deregularizarea pieței, în cea mai mare parte) și care au dus, în mod direct, la situația de criză globală au ca punct de pornire managementulde vârf – precum executivii băncilor mari sau ai unor conglomerate financiare (de exemplu Citigroup). În consecință, putem vorbi și despre etica ori responsabilitatea ce apar odată cu ocuparea unei funcții înalte; iar dacă aceștia câștigă bonusuri de milioane de dolari anual, deși compania intră în insolvență, se poate pune un mare semn de intrebare.

Acesta este și cazul mai multor bănci de investiții financare, precum Lehman Brothers, sau firme de asigurări ca și AIG, toate din Statele Unite, care au profitat din plin de anumite ”scăpări” ale legislației americane, si și-au permis să facă investiții riscante cu banii clienților – de unde și motivul crizei. În cazul băncilor, problema a apărut atunci când acestea au început să acorde foarte multe credite populației, așa-numitele subprime loans, sau credite riscante, neavând grija returnării banilor, deoarece și ele, la rândul lor, vindeau datoriile mai departe, încasându-și banii imediat; în acest fel, băncile de investiții care ajungeau să dețină în cele din urmă aceste credite ipotecare, le grupau sub forma unor instrumente financiare complexe precum CDO-urile (sau Collateralized Debt Obligation), și le plasau în portofoliile investitorilor; aceștia credeau că riscul este minim, pentru că aceste CDO-uri aveau un rating foarte ridicat pe piața bursieră. În acest fel s-a ajuns ca oamenii ce luau un credit de la o bancă, să datoreze banii respectivi nu instituției în cauză, ci anumitor fonduri de investiții private.

Tocmai aceasta a fost și principala problemă: cum s-a putut ca aceste credite să sufere o asemenea transformare – doar in acte -, și să fie privite drept investiții de risc minim de către investitori ? Răspunsul este simplu, băncile de investiții au făcut acest lucru posibil, în mod fraudulos, în colaborare cu agenții fruntașe de rating, ca și Standard&Poor`s. În continuare, când volumul acestor împrumuturi defectuoase efectuate de bănci a depășit efectiv capacitatea investitorilor de a le mai cumpara, bănci precum Lehman Brothers, Morgan Stanley ori Goldman Sachs au suferit pierderi uriașe – in jurul a zeci de miliarde de dolari, sau chiar insolvența, rămânând blocate in bilanț cu active CDO pe care nu le-au mai putut vinde, în valoare de zeci de miliarde, mai mult chiar și decât capitalul propriu. Astfel, prin prăbușirea acestor câțiva giganți, s-a creat haos pe Wall Street, ceea ce a dus mai departe la scăderea tuturor indicilor bursieri majori de pe Glob, începând cu Dow Jones, ca într-un joc de Domino.

În privința societății AIG, situația a fost similară; au rămas blocați cu active credit default swaps, provenite tot din speculații financiare, ceea ce a dus la prabușirea acesteia.

Bineînțeles că efectele s-au resimțit la nivel global; azi trăim într-o lume în care piețele de capital sunt strict afectate una de cealaltă, iar mersul prost al uneia, le face și pe celelalte să se resimtă. Astfel, criza și-a avut începuturile in Statele Unite ale Americii, dar a pătruns relativ rapid în Statele Unite ale Coca-Cola, spre a-l cita pe Eugen Ovidiu Chirovici în lucrarea sa – Națiunea Virtuala. Eseu despre globalizare -, referindu-se aici la întreg Globul, care inevitabil simte, influențele continentului nord-american, cu preponderență, pe toate planurile, inclusiv financiar .

Astfel, ca urmare a scăderii unor indici ca Dow Jones sau S&P 500, piețele europene și cele asiatice s-au prăbușit, inducând grave pierderi în toate sectoarele economice, rezultând o sumedenie de incidente nefericite; de la creșterea incredibilă a șomajului (spre exemplu in Spania ori Islanda), până la scăderea consumului și majoratea tuturor prețurilor. Un bun exemplu este Romania, cu propria ei situație nu tocmai favorabilă, dar și multe alte țări.

Concluzionând, este evidentă amploarea situației create în anul 2008, iar întorcându-ne la tema acestui eseu, conceptul de lider, anumite calități pe care acesta ar trebui să le dețină sunt cruciale. În cazul controversatelor situații ale crizei americane, deși multe din instituțiile financiare mai-sus amintite au intrat în faliment sau au avut pierderi uriașe, bancherii împreună cu toată conducerea de vârf au încasat bonusuri substanțiale – sute de milioane de dolari, fapt ce nu poate fi justificat în contextul crizei. Mai mult, situația a rămas aceeași în anii următori; sistemul, chiar dacă trebuia să fie reformat, a rămas același.

După părerea mai multor analiști financiari, o nouă criză monetară este iminentă, deoarece aceste probleme care au cauzat turbulenţele din ultimii ani nu au fost rezolvate. Valoarea totală a derivatelor la nivel mondial depăşeşte produsul intern brut global, creând volatilitate şi o situaţie de criză pe burse. Criza financiară globală declanşată cu trei ani în urmă, odată cu falimentul băncii de investiţii Lehman Brothers, a fost cauzată parţial și de proliferarea acestor produse financiare derivate bazate pe pachete de credite ipotecare subprime. Cu toate acestea, băncile sunt acum chiar mai mari decât erau înainte, iar derivatele au rămas tot  nereglementate. Dimpotrivă, fenomenul care a dus la declanșarea crizei ia amploare.

Bogdan – Mihai Purdea

Bibliografie:
  1. The Inside Job – film documentar, anul 2010
  1. Națiunea Virtuală – eseu despre globalizare de Eugen Ovidiu Chirovici, editura Polirom 2001

Anunțuri

Stoarce o lacrimă de creier aici :

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s